Indiferent cât de bine ne îngrijim dinţii, apariţia de placă bacteriană şi acumularea de tartru sunt inevitabile pentru fiecare dintre noi.
Bacteriile se formează în gură de fiecare dată când mâncăm sau bem şi, în ciuda faptului că periem dinţii cu regularitate şi folosim măsuri de igienizare, unele dintre ele persistă.

Pentru a completa  procesul de ingrijire dentara va recomandăm ca periodic să fie efectuat şi detartrajul, o procedură care ajută la păstrarea dinţilor şi gingiilor sănătoase.

Gura este o parte cu totul specială a corpului nostru: serveşte la comunicarea verbală şi non-verbală, la exprimarea emoţiilor, este poarta de intrare pentru alimentele, lichidele şi medicamentele care asigură funcţionarea întregului organism. Cu toate acestea, nu trebuie privită separat de restul corpului, deoarece s-a demonstrat că afecţiunile orale au o strânsă legătură cu numeroase boli generale: diabet, boli cardiace, boli articulare etc., iar menţinerea sănătăţii orale începe prin curăţirea în profunzime a acesteia: detartrajul.„Detartrajul reprezintă o manoperă stomatologică prin care sunt îndepărtate tartrul şi placa bacteriană de pe suprafaţa dinţilor cu ajutorul aparatului cu ultrasunete. Acesta dislocă depozitele aderente subgingivale şi supragingivale şi este urmat, de obicei, de un periaj dentar şi de procedura de air-flow: proiectarea sub presiune a unui jet de apă cu bicarbonat de sodiu, care are rolul de a îndepărta toate resturile fine rămase pe dinţi şi eventualele coloratii superficiale

Beneficiile detartrajului

Realizarea detartrajului în mod periodic este fundamentală pentru a feri dantura de efectele negative pe care le provoacă placa bacteriană şi tartrul. Acestea irită gingia producând sângerarea ei la periaj sau la contactul cu alimente mai dure, maschează unele carii şi reprezintă totodată un rezervor de bacterii şi toxine, în prima fază pentru zonele învecinate, dar şi pentru întreg organismul.

„Odată cu efectuarea detartrajului, imediat vizibile vor fi îmbunătăţirea aspectului estetic (dinţi mai curaţi, un zâmbet mai alb şi mai strălucitor). În unele cazuri, detartrajul poate ajuta la descoperirea unor carii şi tratarea lor, însă mai puţin conştientizată este reducerea riscului apariţiei unor boli generale, a gingivitei şi a parodontozei, care pot fi urmate de pierderea treptată a dintilor.

Cât de des trebuie efectuat detartrajul

În general, recomandarea specialiştilor este ca această procedură să fie efectuată o dată la 6 luni, dar este posibil ca frecvenţa detartrajului să varieze de la o persoană la alta. Acest lucru se explică prin faptul că depozitele de tartru se formează mai repede sau mai încet în funcţie de pH-ul şi compoziţia salivei fiecărei persoane, de măsurile de igienizare aplicate acasă (periaj, folosirea aţei dentare, duşul bucal) etc.

„Spre exemplu, pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă saliva devine mai groasă sau tartrul se formează mai mult decât de obicei dacă mâncăm într-o anumită parte. Alţi factori care afectează formarea tartrului includ sarcina sau anumite medicamente. Dacă există vreun motiv din cauza căruia tartrul se se formează mai rapid, detartrajul ar trebui efectuat mai des, iar medicul specialist va şti să recomande o frecvenţă potrivită pentru fiecare pacient în parte.

Respectarea recomandării medicului specialist şi realizarea detartrajului în mod periodic este necesară deoarece dacă sunt lăsate neîndepărtate, depozitele de tartru se acumulează în cantităţi din ce în ce mai mari, atât deasupra, cât şi sub nivelul gingiei, producând în timp parodontoza. În plus, cu cât amânăm mai mult detartrajul, cu atât creşte sensibilitatea datorită inflamaţiei gingivale produse de tartru şi placă.

Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor personale.